Doua dimensiuni ale fericirii

Credem, adesea, ca fericirea este rezervata doar celor bogati, care au bani sa-si satisfaca orice dorinta. Problema e ca fericirea presupune doua dimensiuni oarecum contrarii. O prima dimensiune care formeaza fundatia pe care se cladeste fericirea personala si care nu numai ca nu necesita bani sau bogatie, ci e problematic sa o atingi cand faci si ai foarte multi bani, anume: pacea sau linistea interioara. A doua dimensiune a fericirii presupune, mai mult sau mai putin, resurse financiare pentru a o putea atinge si este vorba de experientele placute (incepand cu cele mai diverse mancaruri si bauturi si terminand cu cele mai exotice calatorii si aventuri).

Marea dilema a omului este urmatoarea: daca face foarte multi bani, nu prea poate atinge pacea interioara (componenta sine qua non a fericirii); daca nu are foarte multi bani, nu poate avea parte de prea multe si diverse experiente placute.

Celui care face foarte multi bani ii este foarte greu (chiar daca nu imposibil) sa fie linistit interior si odihnit corporal, deoarece facerea, manuirea si pastrarea banilor necesita un epuizant efort intelectual ( mintea lui este permanent ocupata cu variante si combinatii de obtinere a banilor, dar si cu griji sau temeri in legatura cu pastrarea lor in siguranta) si fizic (o alergatura teribila contra timp). Totusi, in putinul timp care si-l poate sustrage din aceasta agitatie financiara (cateva minute pe zi si vacanta de cateva zile pe an sau la cativa ani), el poate avea acces, datorita banilor, la cele mai diverse si placute experiente. Atentie insa, placerea nu este egala cu fericirea, ci este doar o componenta a fericirii. Omul poate fi nefericit chiar in timp ce consuma cele mai placute experiente.

Consolarea celui care nu face multi bani este aceea ca el poate (daca stie cum) sa beneficieze din plin de prima dimensiune a fericirii ( pacea sau linistea interioara) si chiar sa aiba acces la unele experiente placute, in functie de resursele sale financiare sau de alta natura. Este esential sa intelegem faptul ca orice fiinta vie poate gusta din plin o experienta placuta doar prin diferenta. Prin diferenta inteleg trecere de la ceva mai putin bun la ceva mai bun. Cu alte cuvinte, daca nu ai masina si iti cumperi una decenta, diferenta este enorma in termeni de placere experimentata, pe cand daca ai un Volkswagen si iti ei un BMW, diferenta este mica; daca de obicei mergeai vara la strand si anul acesta ai mers la mare, diferenta este destul de mare si astfel si placera experimentata, dar daca mergeai foarte des la mare diferenta este aproape nula; daca mananci de obiecei alimente comune, atunci cand mananci caviar, diferenta augumenteaza experienta, dar daca mananci foarte des numai bunataturi, curand incepi sa nu mai simti nici o diferenta si astfel nici o placere. Toate acestea au loc datorita faptului ca noi oamenii ne plictisim repede odata ce lucrurile incep sa se repete: fie ca e caviar, BMW sau valurile din Antalya.

De retinut si faptul ca fericirea ca stare de spirit este o functie a interpretarii. Altfel spus, ne simtim sau nu fericiti in functie de cum interpretam tot ce se intampla in jurul nostru (ce semnificatie atribuim unui eveniment, gest, fenomen, etc.). Si un ultim lucru, fericirea este un proces sau o calatorie, nu o tinta sau o destinatie, asa ca bucurate de ceea ce experimentezi zilnic!